La prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, eveniment iniţiat şi moderat de Dan Mircea Cipariu şi organizat la 15 ianuarie a.c. – Ziua Culturii Naţionale – de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria sectorului 2 Bucureşti, Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ şi Asociaţia Euro CulturArt, Iulia Militaru a primit premiul Tânărul poet al anului 2010, pentru volumul „Marea pipeadă“ (apărut la Editura Brumar, Timişoara). Totodată, ea a primit distincţia Tânărul scriitor al anului 2010, acordată de juriul format din acad. Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. (...)

   Conform raportărilor Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, până la 18 ianuarie a.c., în ţară au fost confirmate 16 cazuri de gripă, din care 13 cu tulpina A/H1N1, două cu tulpina de tip B şi unul cu A/H3N2. În perioada 15–18 ianuarie a.c., au fost înregistrate trei decese la persoane infectate cu virus gripal A/H1N1, nevaccinate împotriva gripei.

 

   Cunoscut îndeobşte ca autor al celebrului roman „Maestrul şi Margareta“, Mihail Bulgakov a fost nu doar absolvent – magna cum laudae – al Facultăţii de Medicină din Kiev, ci şi un neobosit autor de proză memorialistică. De la pseudojurnalul „Însemnările unui tânăr medic“ până la jurnalul intim, care avea să-i fie confiscat de NKVD, restituit ulterior, în mod cu totul surprinzător, pentru a fi ars de autor, în cele din urmă recuperat (parţial) după 1990 chiar din arhiva KGB, proza memorialistică a lui Bulgakov ne dezvăluie destinul tragic al unui (medic-)scriitor de excepţie, strivit de un regim totalitar. O incursiune documentată realizată de dl dr. Mihail Mihailide, la rubrica „Jurnal de jurnale“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Sănătatea este considerată o resursă fundamentală pentru bunăstarea umană şi un factor de susţinere a dezvoltării socioeconomice. Ca o recunoaştere a importanţei sale, Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) prevede dreptul fundamental al fiecărei fiinţe umane de a se bucura de cel mai ridicat standard realizabil de sănătate. Depinzând de o multitudine de factori aflaţi în strânsă interrelaţie, sănătatea este rezultatul direct a trei mari categorii de determinanţi: comportamentali, biologici şi ambientali, la care se adaugă contribuţia serviciilor de sănătate. (...)

 

   În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

   Studenţii şi tinerii medici şi-au prezentat proiectele ştiinţifice în cadrul Congresului Naţional dedicat lor, ajuns la a XIV-a ediţie. Publicăm o relatare, dar şi o prezentare a celor mai bune lucrări, sub semnătura drei Sorina Vasile. (...)

   Consiliul Naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România a emis o Hotărâre pentru a clarifica situaţia asistenţilor medicali angajaţi ca funcţionari publici sau personal contractual în direcţiile de sănătate publică. (...)

   Răsfoind nr. 978 al săptămânalului belgian LE GENERALISTE ne atrage atenţia, înainte de partea dedicată materialelor ştiinţifice, un articol pus sub genericul Actualitate: „Când lipsa cotidiană de bună-cuviinţă invadează practica“, şi care aduce la cunoştinţa cititorilor situaţia referitoare la actele de violenţă din mediul spitalicesc înregistrate în Franţa vecină. Informaţiile sunt preluate din raportul pe anul 2009 al Observatorului naţional al violenţelor în mediul spitalicesc (ONVH), instituţie subordonată Ministerului Sănătăţii de la Paris, creată în anul 2005, cu misiunea de a coordona şi de a evalua politicile puse în practică pentru a garanta securitatea bunurilor şi a persoanelor în interiorul instituţiilor sanitare cu sarcina de a recenza actele de violenţă comise în interiorul acestora. (...)

    De multe ori se întâmplă ca, din prea multă concentrare asupra unui detaliu sau a altuia, să pierdem din vedere imaginea de ansamblu. The big picture. Ceea ce ne-ar putea da o falsă impresie. Indubitabil, sunt aspecte demne de toată lauda în sistemul nostru de sănătate, iar săptămânalul „Viaţa medicală“ a adus în atenţia comunităţii medicale româneşti o serie din acestea, într-o lumină – credem – obiectivă. Dar cu o floare, din păcate... Cunoaşteţi urmarea. Recent publicatul raport Sănătatea dintr-o privire. Europa 2010 – document elaborat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), în parteneriat cu Comisia Europeană, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – ne readuce la realitate. Un sistem de sănătate trebuie văzut ca un tot unitar, în care diversele aspecte particulare nu capătă semnificaţie decât prin impactul asupra întregului. Iar întregul acesta trebuie situat în context. (...)

    Un Proiect de Ordin privind criteriile de încadrare a cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară, postat marţi, 30 noiembrie 2010, pe site-ul www.cnas.ro a determinat Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicină Generală şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie să organizeze joi, 9 decembrie a.c. (cu doar o zi înainte de termenul limită pentru trimiterea unor amendamente şi propuneri!), o conferinţă de presă. „Noile criterii

   Institutul Naţional de Statistică a găzduit, la 19 şi 20 noiembrie, prima ediţie a Conferinţei Naţionale „Managementul Dislipidemiei“, organizată sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale, Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi Societăţii Române de Cardiologie. 12 universitari, specialişti în Cardiologie, Diabetologie, Medicină internă şi nutriţie au prezentat lucrări privitoare la noi abordări terapeutice şi la riscurile dislipidemiilor, dintr-o perspectivă pluridisciplinară. Conferinţa a venit la scurt timp după congresul American Heart Association de anul acesta. (...)

Mai  multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Ciudată creatură şi intelectualul acesta. Încă de la momentul naşterii omenirii, s-a detaşat, fără ostentaţie, din rândurile comunităţii tribale. În timp ce alţii alergau după „hrana“ îmblănită, cu pene sau cu solzi, cea de toate zilele, învârtind ghioaga, amenajând locuinţe primitive în peşterile din creierii munţilor sau pe malurile periculoase ale fluviilor şi râurilor, a existat mereu o mână de oameni care au privit cerul, încercând să-i înţeleagă influenţa asupra comunităţii din care făceau parte. Acea mână de oameni, ca şi astăzi, a fost creierul din spatele creaţiei piramidelor, a marilor frumuseţi nemuritoare ale culturii şi civilizaţiei umane, a strategiilor care au permis o evoluţie progresivă şi nu o extincţie a rasei umane. (...)

    Frica e un cuvant dominant, mai ales in aceste vremuri. Tot făcand notaţii sau discutand cu diverse persoane, am constatat că aş putea incepe să alcătuiesc un jurnal al fricii, al fricilor noastre. Provocat sau nu, omul ajunge să-şi mărturisească frica. si, ca să exemplific, am să transcriu doar două, din cele cateva zile ale acestui jurnal. (...)

    Crize de tot felul au mai bantuit lumea şi vor mai fi şi in viitor, unele deja manifestate agresiv pe „globuleţul terestru“ tot mai globalizat şi tot mai mic: criza energetică şi de materii prime, criza ecologică şi demografică, criza alimentară şi de apă dulce şi peste toate, criza păcii şi psihoza socială in cadrul crizei economice şi morale, cauza proliferării morbidităţii şi mortalităţii în urma dificultăţilor de adaptare la ritmurile şi solicitările complexe ale prezentului. (...)